Centrala Nucleară de la Cernavodă
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
În prezent (2011) funcționează unitățile I și II, ce produc împreună circa 18% din consumul de energie electrică al țării.
Planul inițial, datând de la începutul anilor 1980, prevedea construcția a cinci unități. Unitatea I a fost terminată în 1996, are o putere electrica instalata de 706 MW si produce anual circa 5 TWh. Unitatea II a fost pornită pe 6 mai 2007 , conectată la sistemul energetic național pe 7 august și funcționează la parametrii normali din luna septembrie 2007.
Reactoarele nucleare de la Cernavodă utilizează tehnologia canadiană cunoscută sub acronimul CANDU. Apa grea, folosită drept moderator, este produsa la ROMAG PROD Drobeta-Turnu Severin.
În mod cu totul exceptional, când nivelul Dunării scade mult, iar apa de răcire nu mai poate fi pompată în instalațiile de răcire, reactoarele trebuie oprite. Acest lucru s-a întâmplat, de exemplu, în august-septembrie 2003, când centrala a fost oprită timp de trei săptămâni.
Pentru realizarea Unităților 3 și 4 de la Cernavodă a fost ales modelul unei Companii de Proiect realizată prin parteneriat între statul roman prin intermediul Nuclearelectrica și investitori privați. Cei șase investitori care au depus oferte și au fost selectați initial sunt: Arcelor Mittal România care va deține 6,2 din acțiunile viitoarei companii, Grupul CEZ Republica Cehă – 9,15%, ENEL Italia – 9,15%, GDF Suez – 9,15%, Iberdrola Spania – 6,2% și RWE Germania – 9,15%, în condițiile în care statul roman deținea 51% din acțiuni.In urma retragerii GDF Suez,Iberdrola, Grupului CEZ si RWE Germania statul roman detine actualmente(octombrie 2011) 84.65 % din actiunile SN Nuclearelectrica . Compania de proiect numita EnergoNuclear a fost înființată în martie 2009, iar cele două unitați se estimează că vor fi puse în funcțiune în 2015-2016.
[modificare]Reactoare
| Reactor[1] | Tip reactor | Capacitate netă | Capacitate totală | Începutul construcției | Conectarea la rețea | Exploatare comercială |
|---|---|---|---|---|---|---|
| Cernavodă-1 | CANDU | 651 MW | 706 MW | 01.07.1982 | 11.07.1996 | 02.12.1996 |
| Cernavodă-2 | CANDU | 655 MW | 706 MW | 01.07.1983 | 07.08.2007 | 28.09.2007 |
| Cernavodă-3 [2] | CANDU | 655 MW | 706 MW | 09.02.1984 | 2014 (planificat) | |
| Cernavodă-4 [3] | CANDU | 655 MW | 706 MW | 15.08.1985 | 2015 (planificat) | |
| Cernavodă-5 [4] | CANDU | 655 MW | 706 MW | 12.05.1987 | necunoscut |
Fukushima moare. Ultimele ore ale centralei nucleare
Centrala nucleara de la Fukushima, care tine in suspans o lume intreaga, pare a-si "trai" ultimele ore de viata. Autoritatile, expertii, guvernele si chiar Japonia insasi - cu totii spun ca situatia este "apocaliptica". Acest cosmar nu pare ca se va opri.
Explozii, topirea partiala a miezului, incendii, eliberare de particule radioactive in atmosfera. Acesta este peisajul ultimelor zile la Fukushima.
Cele 6 reactoare care formeaza centrala japoneza au probleme grave si situatia tinde spre o catastrofa. Ceea ce multi au incercat sa limiteze, incepe sa scape de sub control. Situatia reactoarelor este una de cosmar, iar o lume intreaga se teme ca s-ar putea confrunta cu o catastrofa similara
De altfel, purtatorul de cuvant al Guvernului francez, Francois Baroin, citat de AFP, a afirmat ca, "in cel mai grav dintre scenarii", dupa accidentul nuclear din Japonia, catastrofa ar putea avea "un impact superior celei de la Cernobil".
Rugat sa comenteze declaratiile ministrului Ecologiei, Nathalie Kosciusko-Morizet, care a afirmat ca"scenariul cel mai grav este posibil si chiar probabil", Baroin a afirmat ca ministrul a "evocat efectiv (in timpul Consiliului de Ministri) situatia, evolutia sa incepand de vineri, dificultatile autoritatilor japoneze in obtinerea unei raciri rapide a diferitelor reactoare".
Centrala de la Fukushima nu va mai rezista mult timp, dar sfarsitul ei poate dezlantui teroarea nucleara in Japonia, scrie El Mundo.
Primul reactor a explodat dupa ce nu s-a reusit racirea sa. Al doilea este si mai afectat de evenimentele produse pentru ca a luat foc, a si explodat, iar peretii au fost distrusi pentru a putea fi racit cu apa din ocean. In acest moment nu exista niciun sistem de racire in functiune.
Reactoarele 5 si 6, de asemenea, se confrunta cu probleme de racire, iar temperatura din interior a crescut considerabil.
Cele mai periculoase sunt acum reactoarele 3 si 4. Primul dintre ele, afectat de o explozie, luni, are probleme serioase de racire. Nucleul s-a topit partial si sistemul de retentie este grav avariat. De aici au fost eliminate in atmosfera particule radioactive.
La randul sau, reactorul 4, care este in stare "critica", ieri au fost doua incendii, iar compartimentul in care era stocat combustibilul de racire este acum gol.
Luand in considerare toata aceasta situatie, guvernul de la Tokyo a ordonat companiei sa injecteze apa in miezul nuclear "cat mai curand posibil pentru a evita un dezastru major."
Flacarile din reactorul 4 au fost repede eliminate dar o explozie puternica a provocat doua gauri de 8 metri patrati in pe peretele exterior al cladirii acestuia.
Pe scurt, se estimeaza ca 70% din miezul nuclear a fost deteriorat, dintre care 33% din pagube sunt in reactorul 2.
Masurile luate de Guvern pana in prezent au inclus evacuarea cetatenilor pe o raza de 20 kilometri si stabilirea unei zone de interzicere a zborurilor pe o raza de 30 kilometri. In plus, locuitorii din regiunea Fukushima au fost sfatuiti sa stea in casa si sa nu iasa pe strada.
Deficitul de energie de dupa cutremur a fortat autoritatile sa intrerupa consumul de curent in anumite momente ale zilei.
Agentia japoneza de securitate nucleara nu are un sistem de masurare care sa functioneze la capacitate completa, pentru ca multe dintre punctele sale nu au curent electric si nu transmit date.
Criza nucleara a fost adancita prin dezinformare
Japonia a fost acuzata de nenumarati specialisti si in mod vehement de Franta ca ar ascunde realitatea. Informatiile prezentate nu oglindeau deloc situatia din teren, iar oficialii niponi se pare ca au "coafat" stirile astfel incat sa para ca detin controlul situatiei.
In cele din urma premierul a iesit public si a declarat ca tara sa nu este in stare sa faca fata acestei crize, iar in acest moment Japonia este pregatita sa ceara cooperarea armatei americane pentru a preveni o catastrofa nucleara.
Opt nave militare americane, intre care portavionul USS Ronald Reagan si escorta sa, participa deja la operatiuni de salvare in nord-estul Japoniei.
Pe de alta parte, particulele de radiatii eliberate in atmosfera dupa exploziile repetate de la reactoarele centralui Fukushima, au fost considerate nepericuloase de catre autoritatile japoneze. Cu toate acestea, Autoritatea de aviatie mondiala a dat un aviz catre toate companiile care au zboruri in zona sa ia in considerare nivelul de radiatii crescut.
Pana acum doar o companie mare a redirectionat toate zborurile de pe aeroportul din Tokyo, restul inca opereaza acolo.
celei de la Cernobil, din 1986.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu